My mistakes were made for you

Mi-am gasit in telefon o nota scrisa dupa ce am iesit din spital. Nu ma prea puteam misca, stateam in pat, aveam mana in care fusese branula aproape amortita si ma ajuta mama sa ma dezbrac, spal si imbrac. Deprimant. Suntem atat de obisnuiti sa fim in control, incat in clipele cand ni se ia asta, ne simtim ca si cum ni s-ar fi luat totul.

Mi-am scris mai  multe in nota aia… A fost un fel de pagina de jurnal, pentru ca altfel nu puteam sa scriu. Mi-am dat seama atunci cat de iluzoriu e sentimentul ca detinem controlul asupra vietii noastre. Ne place sa credem ca facem asta, ca noi schimbam vitezele, dar de fapt altcineva apasa ambreiajul cand trebuie. Nota se incheia ‘planurile Lui pentru mine sunt mai bune decat planurile mele pentru mine’. So God-trusting, I know…

M-am zbatut de-atatea ori sa fac niste lucruri cum vreau eu, cand vreau eu, pentru ca vreau eu. Nu mi-au iesit. Mi-au iesit mult mai tarziu, fara sa ma zbat prea mult si, de fiecare data, a trebuit sa recunosc ca n-as fi fost pregatita pentru ele daca s-ar fi intamplat cand voiam eu. Poveste care va urma…

Pana atunci, mi-e bine.  Am vazut lalele negre, Bucurestiul de pe Arcul de Triumf, Lucia mi-a adus pietricele din Paris, mananc ciocolata si serile sunt frumoase pe Krollgasse. Si nu, prietenii nu stiu de ce. Aaa..si am o obsesie noua. The Last Shadow Puppets – My mistakes were made for you